Loading Events

« All Events

  • This event has passed.

‘MY DEAREST, MY FAIREST’- LE TENDRE AMOUR

September 16-8:00 pm - 9:00 pm

| 20ron

16 SEPTEMBRIE, ora 20, Biserica Evanghelică Lutherană (Punctele Cardinale) 

‘MY DEAREST, MY FAIREST’

conducerea muzicală KATHRYN ELKIN, ESTEBAN MAZER 

LE TENDRE AMOUR 

AURORA PEÑA, soprană 

EDWIN CROSSLEY-MERCER, bas-bariton 

FARRAN JAMES, vioară barocă/concertino 

CODRIN EMANDI, vioară barocă 

RICART RENART, vioară barocă 

KATHY LEIDIG, vioară barocă 

DIANA EMANDI, vioară barocă 

EDELWEISS TINOCCO, vioară barocă 

NÚRIA PUJOLRÀS, violă barocă 

MALGOSIA ZIEMKIEWICZ ARTABE, violă barocă 

HANNAH FREIENSTEIN, violoncel baroc 

LIXSANIA FERNÁNDEZ, violone 

KATHRYN ELKIN, oboi baroc 

ESTEBAN MAZER, clavecin/orgă 

 

PROGRAM:

JOHANN SEBASTIAN BACH (1685-1750) — Cantata, BWV 82, Ich habe genug

GEORG FRIEDRICH HÄNDEL (1685-1759) — Il Triomfo del Tempo e del Disinganno, aria Un pensiero nemico di pace, HWV 46a

GEORG FRIEDRICH HÄNDEL — Rodelinda, regina de’Longobardi, HWV 19, aria Io t’abbraccio

ANTONIO VIVALDI (1678-1741) — Tito Manlio, aria Non ti lusinghi la crudeltade

ANTONIO VIVALDI — Cessate, omai cessate, RV 684

GEORG FRIEDRICH HÄNDEL — Il Triomfo del Tempo e del Disinganno, aria Lascia la spina gogli la rosa

ANTONIO VIVALDI — La Fida Ninfa: Sinfonia, p. 1, 2

ANTONIO VIVALDI — La Fida Ninfa, aria Alma oppressa

HENRY PURCELL (1659-1695) — Pausanias, the betrayer of his country, aria My dearest, my fairest, Z585

ANTONIO VIVALDI — Tito Manlio: Sinfonia, p. 3

ANTONIO VIVALDI — Tito Manlio, duet Non mi vuoi con te

MY DEAREST, MY FAIREST
La începutul secolului al XVI-lea, cuvântul „baroc” descria perlele de formă neregulată folosite la confecționarea bijuteriilor. În ultimii ani, mai multe „perle” ale muzicii baroce au fost descoperite o dată cu manuscrisele unor compozitori necunoscuți. În această seară, însă, veți asculta ceva mai mult decât perle abia găsite. Lucrările, atât strălucite cât și mișcătoare, ale celor mai renumiți compozitori de epocă barocă – Bach, Handel, Vivaldi și Purcell – ar trebui mai degrabă asemuite unui colier de diamante decât șiragului de perle. Există un motiv pentru care continuăm să revenim asupra operelor lor. Geniul natural a lui Bach, înflăcărarea lui Handel, ritmurile lui Vivaldi și liniile melodice ale lui Purcell au trecut proba timpului. ”My Dearest My Fairest” este un adevărat program de diamante atent selecționate, cu lucrări strânse împreună pentru a crea o bijuterie muzicală.

CANTATA “ICH HABE GENUG” BWV 82 – JOHANN SEBASTIAN BACH
J.S. Bach, părinte al barocului, a fost în primul rând un compozitor foarte dedicat muncii sale. Numărul uriaș de lucrări pe care le-a compus este rezultatul unei activități constante de creație și revizuire. Johann obișnuia să reia piese pe care le îndrăgea, uneori rezultând mai multe versiuni ale aceleiași opere, fiecare unică în felul ei. Acesta este și cazul Cantatei 82 – Ich habe genug – care are versiuni diferite pentru bas, soprană, mezzo-soprană, și chiar o versiune în caietul pentru Anna Magdalena Bach. În mod evident, Bach ținea la această lucrare. Cantata nu are cor și e alcătuită doar din trei arii și două recitative. Toate ariile folosesc forțe instrumentale identice (oboi concertant, instrumente cu corzi și continuo), ceea ce este unic la Bach. Întreaga partitură este inundată de un ton personal și intim (din nou la persoana întâi), în legătură apropiată cu Cântecul lui Simeon. Libretul anonim se bazează pe Cântarea lui Simeon din Evanghelia după Luca, descriind dorința de a scăpa de suferința pământească. Este probabil cea mai frumoasă operă a lui Bach pentru oboi solo și bas.

„UN PENSIERO NEMICO DI PACE”, DIN IL TRIONFO DEL TEMPO E DEL DISINGANNO, HWV 46A – G.F. HÄNDEL
Suferind mai multe revizuiri de-a lungul carierei de 50 de ani a lui Händel, oratoriul The Triumph of Time and Truth a fost inițial compus în anul 1707. Sub primul titlu La Bellezza ravveduta nel Trionfo del Tempo e del Disinganno, piesa invocă atmosfera unei sofisticate delectări culturale în Roma cardinalilor, a cărei iconografie este adusă la lumină în ariile și dialogurile oratoriului. În aria „Un pensiero nemico di pace”, Bellezza respinge sensul neechivoc al Timpului. Prima secțiune este plină de energie concentrată, cu omniprezente viori la unison și o linie vocală de coloratură. În partea centrală, vocea senină este acompaniată de o oază de bas continuo solitar, în care trecerea inevitabilă a timpului pare să dispară.

„IO T´ABBRACCIO” DIN RODELINDA – G.F. HÄNDEL
Rodelinda, regina de’ Longobardi (HWV 19) este o operă seria în trei acte pe un libret de Nicola Franceso Haym, și a fost jucată prima dată în 1725 la King’s Theatre în Haymarket, Londra.
La sfârșitul Actului II, Rondelinda și Bertarido se întâlnesc în secret și sunt descoperiți îmbrățișându-se de către Grimoaldo, care nu îi recunoaște însă soțul. Grimoaldo se înfurie, crezând că Rodelinda are un iubit. Pentru a-i salva onoarea, Bertarido își dezvăluie identitatea, dar Grimoaldo jură că îl va omorî oricum, indiferent cine ar fi. Soții își iau un ultim rămas bun în acest duet.

„NON TI LUSINGHI” DIN TITO MANLIO – ANTONIO VIVALDI
Vivaldi a compus întreaga operă Tito Manlio în nu mai mult de cinci zile, muncă supraomenească terminată înainte de căsătoria în pripă a guvernatorului din Mantua. (Se mândrea că fusese capabil să compună mai repede decât puteau copiștii să scrie). Căsătoria n-a avut însă loc niciodată, așa că opera a avut premiera la Carnavalul din 1719. În ciuda vitezei cu care Antonio a compus această operă, frumusețea și expresivitatea ariei „Non ti lusinghi” este copleșitoare.
A folosit oboiul pentru a portretiza tonurile tragice ale conversației dintre instrument și voce, în unele momente reducând orchestra la doar acești doi muzicieni.

CANTATA „CESSATE, OMAI CESSATE” RV 684 – ANTONIO VIVALDI
Deși doar aproximativ patruzeci de cantate laice au rămas din enorma producție muzicală a celui supranumit Preotul Roșu, numai două sunt pentru alto (în acest caz, bas). Dragostea pierdută este tema din „Cessate, omai cessate” (Încetați, de-acum, încetați), o cantată care urmează structura sa favorită: Recitativ – Arie – Recitativ – Arie. Piesa începe cu o minisimfonie de o virtuozitate dramatică „alla francesca”, până când interpretul strigă „Cessate” (Încetați!). Aria următoare descrie lacrimile și sentimentele iubitei abandonate, folosind pizzicato-ul corzilor, continuată de un recitativ tânguitor. Aria de final prezintă emoțiile pline de pasiune ale interpretului, unde energicele instrumente cu corzi învăluie și intensifică vocea într-o arie furibundă.

„LASCIA LA SPINA, COGLI LA ROSA” – G.F. HÄNDEL
Așa cum am văzut la Cantata 82 a lui Bach (când un compozitor își reia și își revizuiește propria muzică, creând mai multe versiuni), e vorba în mod cert de o lucrare pe care o preferă datorită calității acesteia. Este și cazul nemuritoarei sarabande care apare pentru prima oară în Actul III al operei lui Händel din 1705 Almira. Händel a folosit apoi melodia în aria „Lascia la spina, cogli la rosa” (Lasă spinul, ia trandafirul), pentru personajul Piacere din partea a doua a oratoriului din 1707 „Il trionfo del Tempo e del Disinganno” (revizuit sub numele de „Il trionfo del Tempo e della Verità” în 1737). Patru ani mai târziu, în 1711, Händel a folosit muzica din nou, de data aceasta pentru opera londoneză Rinaldo și aria din actul al doilea „Lascia ch’io pianga”, sau „Lasă-mă să plâng”, interpretată de personajul Almirena. Rinaldo a fost un mare triumf, iar aria este în deosebi asociată cu această operă.

“ALMA OPPRESSA” DIN LA FIDA NINFA – ANTONIO VIVALDI
La fida ninfa (Nimfa credincioasă) este o operă de Antonio Vivaldi după un libret de Scipione Maffei, scrisă spre sfârșitul carierei sale, la inaugurarea Teatro Filarmonico din Verona. În energica aria di bravura „Alma oppressa”, Licori cea chibzuită disprețuiește avansurile păstorului Osmino. Interpreta trebuie să facă față atât unei secțiuni de virtuozitate extremă, cât și partiturii pline de forță a orchestrei. Intensitatea dramatică a fabulei pastorale atinge punctul culminant în nemiloasele acrobații vocale, care redau în mod intens mânia jignită a vestalei vigine. Răpită de un pirat care controlează insula Naxos, fiica de păstor Licori își revarsă disperarea cu cuvintele „un suflet năpăstuit de soarta crudă se luptă în zadar să-și aline suferința cu o altă suferință, aceea a dragostei”.

MY DEAREST MY FAIREST, din Pausanias, the Betrayer of his Country, Z585 – H. Purcell
Purcell a scris adesea muzică pentru scenă, compunând de obicei câteva lucrări pentru o anumită piesă. Uneori acestea erau doar muzică instrumentală, însă de cele mai multe ori era vorba de cântece sau duete. My Dearest, My Fairest este preluată din Pausanias, the Betrayer of his Country de Richard Norton, scrisă în 1695, contribuind la producția scenică cu un cântec și un duet. Duetul My Dearest, My Fairest prezintă două fire melodice țesute împreună cu artă și delicatețe, în dragoste pasională.

 

Details

Date:
September 16
Time:
8:00 pm - 9:00 pm
Cost:
20ron
Event Category:

Venue

Biserica Evanghelica Lutherana Timisoara
Str. Ionel I.C. Brătianu nr. 3
Timisoara, Timis Romania
+ Google Map

Organizer

Codrin Emandi
Phone:
+40 0723 443161
Email:
Website:
www.festivalmuzicaveche.ro